Aproape 4.000 de cărţi de patrimoniu nu au putut fi identificate la Biblioteca Pedagogică

Aproape 4.000 de cărţi de patrimoniu nu au putut fi identificate la Biblioteca Pedagogică, 189 dintre acestea datând din perioada 1642-1850, a declarat miercuri ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.
„Am fost surprins de protestele făcute de angajaţii de la Biblioteca Pedagogică, atunci când am decis mutarea lor dintr-un spaţiu retrocedat, în care plouă prin acoperiş, este umezeală în subsol, iar jumătate de milion de volume de carte stau în condiţii neadecvate. Am trimis Corpul de control acolo şi am constatat că în Biblioteca Pedagogică sunt cărţi de patrimoniu, 3.989 de cărţi nu au putut fi identificate, dintre care 189 au fost publicate în perioada 1642-1850”, a spus Remus Pricopie.
Ministrul Educaţiei a precizat că la Biblioteca Pedagogică nu a mai fost un inventar „ca la carte” din 1984.
„Corpul de control a identificat că, tot acolo, directorul s-a numit singur, iar contabilul şi-a dat un spor de 1.000 de lei. Avem obligaţia să respectăm legea”, a adăugat ministrul.
Pricopie a mai spus că cerut sprijinul Corpului de control al primului ministru, care împreună cu echipa Ministerului Educaţiei să verifice dacă cele aproape 4.000 de cărţi de patrimoniu sunt depozitate undeva.
„Nu vrem să acuzăm pe nimeni, verificăm dacă cele 3.989 de cărţi de patrimoniu sunt depozitate undeva. Până acum, niciunul dintre angajaţi nu ne-a putut spune dacă ele există. În aceste condiţii, în perioada imediat următoare voi cere inventarierea tuturor obiectelor de patrimoniu din reţeaua Ministerului Educaţiei, şi mă refer nu numai la cărţi, dar şi la tablouri, scrisori”, a declarat Pricopie.
Ministrul Educaţiei a precizat că Biblioteca Pedagogică funcţionează într-o clădire care a fost retrocedată în vara anului 2006.
„Din 2006 şi până în 2013, nu s-a întâmplat nimic la bibliotecă, plouă prin acoperiş, jumătate de milion de volume sunt la subsol, unde este umiditate, nu sunt condiţii de conservare a cărţilor. Şi pentru că în acest moment nu avem o clădire pe care să o destinăm în exclusivitate bibliotecii, am hotărât transferul acesteia, ca secţie distinctă, la Biblioteca Centrală Universitară, dar personalul a îngreunat procesul de transfer şi de aceea am trimis Corpul de control acolo”, a conchis Pricopie.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, declara, în 7 ianuarie, că Biblioteca Pedagogică va continua să funcţioneze, niciun angajat nu va fi concediat şi vor fi plătite salariile. Pricopie preciza că nu se pune problema desfiinţării instituţiei, aceasta urmând să funcţioneze ca „secţie exterioară” a Bibliotecii Centrale Universitare, cu păstrarea atribuţiilor şi a activităţii.
Ministrul a făcut precizările după ce aproximativ 20-30 de bibliotecari au protestat atunci la Biblioteca Pedagogică, faţă de ceea ce ei consideră a fi desfiinţarea instituţiei, aceasta devenind secţie a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate la sfârşitul lui 2013.
Decizia care motivează OUG se bazează pe faptul că imobilul în care biblioteca funcţionează a fost retrocedat, iar instituţia „se află într-un mare pericol de a pierde fondul de cărţi şi locurile de muncă ale salariaţilor”, se arăta într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului de către Asociaţiile de Bibliotecari din România, unde se mai preciza că, „prin această Ordonanţă de Urgenţă, de fapt, se desfiinţează cea mai importantă bibliotecă pedagogică românească, iar consecinţele pentru învăţământul românesc sunt dezastruoase”.
Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a sărbătorit, de curând, 133 de ani de existenţă, se arată în aceeaşi scrisoare deschisă. De la 1880, data înfiinţării sale, şi până în prezent, biblioteca şi-a dezvoltat colecţiile în domeniul ştiinţelor educaţiei, cuprinzând întreaga literatură pedagogică naţională şi o valoroasă literatură străină. În colecţiile sale se află bibliotecile unor prestigioase instituţii din trecut, ca Şcoala Normală Superioară, Seminarul Pedagogic Universitar, Casa Şcoalelor, fonduri provenite din bibliotecile lui Alexandru Odobescu şi Titu Maiorescu sau din acelea ale unor renumiţi pedagogi români ca I. Zalomit, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu etc.
De asemenea, în scrisoarea deschisă se menţiona că Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti nu poate prelua mai mult de 50.000 de volume din cele 450.000 câte deţine în prezent Biblioteca Pedagogică Naţională, din cauza spaţiului insuficient de depozitare de care dispune în prezent această instituţie.
Imobilul care a funcţionat ca sediu al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” este retrocedat încă din anul 2006, însă proprietarii erau dispuşi să-l vândă, conducerea instituţiei încercând atunci să facă demersurile necesare rezolvării problemei clădirii, se mai menţiona în scrisoarea de protest adresată Guvernului.

Aproape 4.000 de cărţi de patrimoniu nu au putut fi identificate la Biblioteca Pedagogică