Muzeul Theodor Aman din București va fi vineri, de la ora 13.00, este gazda unui eveniment inedit: trei lucrări semnate de Theodor Aman vor fi expuse pentru prima oară.

Este vorba despre “Portretul doamnei Fălcoianu” alături de 15 schițe “în oglindă”, avers-revers.

“Patrimoniul Muzeului Municipiului București are în slujba sa competențe față de care trebuie să aduc recunoașterea cuvenită. Universul lui Theodor Aman va fi cunoscut de acum înainte și datorită unor vindecări miraculoase realizate de colegii mei, pictori și restauratori, Ioan D.Popa și Simona Predescu. Un număr de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, sunt expuse pentru prima oară, alături de un portret simbol, al unui personaj care-și dezvăluie povestea, tot în premieră. Doamna Fălcoianu, soția generalului Ștefan Fălcoianu, a cărei frumusețe se regăsește în calitatea restaurării dar și în circumstanțele care ne-au adus-o mai aproape. La peste un secol și jumătate distanță, un suflet descoperă cu uimire chipul îndepărtat al unei rude de care auzise numai în poveștile bunicilor și pe care o știa numai privind monumentul funerar realizat în mărime naturală de sculptorul francez Antoine-Auguste Préault și care poate fi văzută la cimitirul Bellu. Dl. Matei I. Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta a sprijinit restaurarea și punerea în valoare a portretului doamnei Fălcoianu”, a declarat Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.

“Școala românească de Arte Frumoase, a cărei piatră de fundare poartă și semnătura lui Theodor Aman, primește în dar, la 150 de ani distanță, peste 30 de vindecări miaraculoase pe care le datorăm colegilor noștri, Ioan D. Popa și Simona Predescu. Muzeul Theodor Aman va găzdui acest neprețuit dar, iar publicul este așteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicatețe de ochiul atent al maestrului Aman”, a mai spus Majuru.

Portretul doamnei Fălcoianu, ca act de creație, are o poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani. Este evident că acest portret a fost făcut la comandă fiind un “portret de aparat” însă, în rezolvarea lui, Aman a fost interesat nu doar de redarea cât mai fidelă a trăsăturilor personajului pe care-l portretiza, ci și de aspectul plastic al lucrării. Personajul nu comunică cu pictorul, pozează privind în altă direcție. Este posibil ca portretul să nu fi fost făcut după model ci după o fotografie întocmai ca și alte portrete, unele dintre ele fiind postume celor reprezentați. Relevant este și faptul că stratul pictural care definitivează lucrarea datează cu puțin timp înaintea morții lui Aman cu toate că lucrarea a fost începută cu aproximativ douăzeci de ani înainte. Acest fapt s-a observat în urma studiului lucrării sub lumina ultraviolet, ieșind astfel în evidență o fluorescență diferențiată între insulele de culoare rămase neacoperite din fondul pictat inițial și stratul pictural realizat în ultima etapă. Dacă în etapa inițială fondul era lis și relativ egal cromatic, în etapa finală pictorul depășește constrângerea impusă de exigențele unui portret comandat și folosește o pensulație mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creație a pictorului Theodor Aman. Pictori, restauratori: Ioan D. Popa și Simona Predescu

Lucrări de Theodor Aman, expuse în premieră