Muzeul Național Cotroceni organizează marți, la ora 18,00, în spațiile medievale, deschiderea oficială a expoziției permanente “Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate și artă”.

Expoziția prezintă o parte a patrimoniului recuperat, aparținand bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino (1678—1688).

Evenimentul este prilejuit și de împlinirea a cinci ani de la sfințirea noii biserici Cotroceni în octombrie 2009, și de sărbătorirea celui de-al doilea hram “Sfinții Mucenici Serghie și Vach”, care se prăznuiesc in ziua de 7 octombrie.

Obiectele de o valoare patrimonială inestimabilă au fost supuse unui amplu proces de restaurare, in laboratoarele specializate ale muzeelor din București și din țară: Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I”, Muzeul Olteniei, Craiova, Complexul Național Muzeal “Astra”—Sibiu, Muzeul Bucovinei, Suceava, Muzeul Unirii, Alba Iulia — Centrul Național de Conservare și Restaurare Carte, cu scopul de a evidenția valoarea lor artistică, de mărturii semnificative ale artei create în spațiul romanesc sau în alte areale culturale, pentru acest așezământ monastic.

Domnitorul Șerban Cantacuzino a fost ctitor al mănăstirii Cotroceni, inițiator și susținător al introducerii limbii române în cancelaria domnească și în biserică și apărător al creștinității, urmărind cu perseverență înlăturarea dependenței față de Imperiul Otoman. S-a remarcat drept un susținător al tiparului, contribuind la tipărirea în limba română a Bibliei (1688), cunoscută sub numele de Biblia de la București.

În cadrul expoziției de la Muzeul Național Cotroceni este expus pentru prima dată publicului, o parte din patrimoniul recuperat care a aparținut bisericii Cotroceni: icoane împărătești, de iconostas, prăznicare cu dublă față, cu ferecătură, un iconostas din 1849, cruci de iconostas și de altar; obiecte de orfevrărie liturgică din argint (anafornițe, candele, sfeșnice, cruci de mână, candelabru cu decorație de influență barocă, obiecte de cult utilizate în timpul serviciului divin); broderii liturgice (felon, poale de icoană, văluri de tâmplă, procovăț, epitaf “Plângerea Domnului” — secolele XVII — XVIII); cărți (Istoria Patriarhilor Ierusalimului scrisă de Dositei patriarhul Ierusalimului, 1715, Biblia, Blaj, 1795, Sfânta Evanghelie, Veneția, 1801, Minee tipătite la Veneția (1672 — 1790), Apostol, Buzău, 1704, Octoih, Mănăstirea Neamț, 1836, Evanghelie cu ferecătură, București, 1856); piese de mobilier: (strane — sec. XVII și XIX, amvon — sec. XIX, jilț arhieresc — sec. XIX, tetrapod — sec. XIX analoghioane — sec. XIX, mese cu picior — sec. XIX, mese cu panou decorativ “Sfânta Treime” — sec. XIX).

Expoziția “Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate și artă”, deschisă in spațiile medievale ale Muzeului Național Cotroceni, întregește expoziția permanentă dedicată evoluției ansamblului medieval și modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabile prin istoria de peste trei secole și ilustrarea artei romanești din epoca medievală.

Nu în ultimul rând, se împlinește într-un fel și dorința domnitorului Șerban Cantacuzino, de a păstra în spațiile ctitoriei sale — impresionantele pivnițe cantacuzine — “odoare sfinte”, pe care le i dăruise și care, indiferent de vitregia vremurilor, trebuiau să rămână ale mănăstirii și bisericii, așa cum se preciza in hrisovul de ctitorie al acestui valoros ansamblu mănăstiresc de la sfarșitul secolului al XVII-lea.

Muzeul Cotroceni deschide expozitia permanenta “Biserica Manastirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate si arta”