Palatul Jean Mihail din Craiova

Somptuosul palat al lui Jean Mihail, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, la nr. 15, lângă Biserica Evanghelică Luterană, este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură civilă din oraș. Construit între 1898 și 1907 de arhitectul Paul Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez.

Construirea palatului

Palatul a fost construit pentru a-i servi drept reședință particulară lui Constantin (Dinu) Mihail, latifundiar și om politic, fiu al marelui arendaș și moșier aromân Nicolachi Mihail, venit în Oltenia din Macedonia la începutul secolului al XIX-lea. Ajuns Președinte al Consiliului Județean Dolj în 1888, Dinu Mihail și-a dorit să ridice în centrul orașului o locuință demnă de averea și statutul său social, motiv pentru care a apelat la specialiști străini de renume. Cu realizarea planurilor reședinței a fost însărcinat arhitectul Curții Regale, francezul Paul (Alfred Jules Paul) Gottereau, cel care și-a pus amprenta și pe construirea Palatului CEC, Bibliotecii Centrale Universitare și a Palatului Regal de la Cotroceni, dar și a Palatului Marincu din Calafat. Responsabil cu supravegherea lucrărilor a fost arhitectul italian Constantino Cichi (Cocchi).

Din punct de vedere arhitectural, Palatul Jean Mihail aparține academismului francez, înglobând elemente ce aparțin barocului târziu. Unicitatea acestuia se referă atât la bogata arhitectură ornamentală interioară și exterioară și la materialele de calitate excepțională folosite pentru amenajarea sa, cât și la dotările avangardiste pentru acea perioadă. Arhitectura exterioară se remarcă prin ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, cele patru coloane adosate etajului I (rezemate, alipite peretelui fără a face corp comun cu acesta), corpul central decroșat (desprins, detașat), loggia centrală de pe fațada sudică a palatului și acoperișul din ardezie. Nici pentru amenajarea interioară nu s-a făcut rabat de la calitate și imaginație, astfel încât palatul a fost dotat cu o scară de onoare din marmură de Carrara și coloane în stil ionic, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venețiene, sobe de teracotă, stucatură aurită, plafoane și cartușe pictate, pereți tapisați cu mătase de Lyon, luminatoare cu vitralii, plafoane din lemn sculptat, lambriuri și parchet de calitate superioară, mobilier stil, vase japoneze, sculpturi și picturi (inclusiv un tablou original de Grigorescu). Ca dotări, reședința lui Dinu Mihail a fost prevăzută cu instalație electrică și încălzire centrală.

Construit pe 2 etaje, palatul are 36 de încăperi, holuri, antreuri și săli de așteptare, birouri, bibliotecă, camere pentru proprietari și pentru personal, sufragerii și saloane, băi, bucătării, cămară și acareturi (grajd, garaj, șopron). Un inventar din 1936 descrie în detaliu amenajarea și decorarea fiecăreia dintre aceste încăperi.

În prezent, în curtea din fața Palatului Jean Mihail este amplasat bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea.

Familia Mihail

La începutul secolului al XIX-lea, în Oltenia a ajuns Nicolachi (Nicoale) Mihail, originar din Magarova Bitoliei (Macedonia). Acesta a devenit cămătar, arendaș de moșii mănăstirești, apoi proprietar cu latifundii întinse, unul dintre cei mai mari din țară. Moșiile sale erau Braniște (Mehedinți), Ceauru și Bobu (Gorj), Crângeni (Teleorman), Litoaia, Bodăești, Bârza, Valea Stanciului – Nitoești, Drănic, Crucea de Piatră, Mofleni, Cernele, Afumații, Ghiormanii, Horezu-Poenari, Popoveni (Dolj), Devețelu (Olt), Rogova, Cioroboranii, Broscarii și Balta Cotorană (Mehedinți), Domnești și Prisăceni (Ilfov). În decursul a două generații, familia Mihail a reușit să posede 24 de moșii cu întindere de 100.000 ha. Unicul fiul al lui Nicolachi, Dinu, a preluat moșiile tatălui său, le-a crescut cu moșia cu mori și păduri Drăgănești (Tecuci) și moara Rogova (Mehedinți) și a achitat și datoriile la Creditul Agricol ale tatălui său.

Constantin (Dinu) Mihail a fost nu numai un mare latifundiar, ci și un iubitor al artelor, filantrop și om politic conservator de renume (numit președinte al Consiliului Județean Dolj în 1888). A făcut studii la Școala Superioară de Agricultură din Viena, unde a cunoscut-o pe Matilda Spiro, cea care avea să-i devină nevastă. Revenit în țară, unde repune pe picioare afacerile lui Nicolachi, și cu o avere impresionantă, Dinu Mihail a fost numit “Nababul din Țara Românească” (după porecla “Nababul” a primului ministru Gh. Grigore Cantacuzino, cel mai mare proprietar funciar din țară). Pe lângă moșii, Dinu deținea mai multe reședințe (o locuință pe Calea Victoriei din București, una la Florești, județul Prahova și Castelul Zamora din Bușteni). Pe seama bogăției lui Constantin Mihail circula o legendă potrivit căreia acesta l-ar fi întrebat pe Regele Carol I dacă are voie să bată acoperișul noii sale reședințe de la Craiova cu monede de aur. În mod ironic, Regele și-ar fi dat binecuvântarea cu condiția ca monedele să fie puse în dungă. Cu ajutorul surorii sale, Elena, și a cumnatului, Constantin Dumba, Dinu achiziționează o colecție importantă de pictură universală, ce se regăsește astăzi în colecția de la Muzeul de Artă din Craiova, găzduit în chiar reședința sa. Unul dintre cei mai bogați oameni ai României vremurilor sale, Dinu Mihail a murit în 1908, înainte să apuce să-și inaugureze locuința, eveniment care a avut loc un an mai târziu, în prezența celor doi moștenitori, fiii săi, Nicolae și Jean.

Fiul cel mare al lui Dinu Mihail, Nicolae (1873-1918) a trăit mult timp în Franța, unde și-a risipit partea de avere moștenită. Ulterior a devenit călugăr franciscan și murit tot în Franța.

Fratele cel mic al lui Nicolae, Jean Mihail (1876 – 1936), a absolvit Facultatea de Drept din Paris, unde și-a luat doctoratul. Revenit în țară, a făcut carieră în politică, ajungând deputat conservator (1911-1915) și senator liberal (1915-1919). Jean a moștenit mare parte din averile funciare și imobiliare ale tatălui său, dar și, după moartea lui Nicolae, pe cele ale mătușilor Elena Dumba (după tată) și Maria Coloni (după mamă) și a unchiului gen Androcle Fotino (căsătorit cu mătușa lui pe linie paternă, Aretia). Astfel, în jurul anilor 1930, Jean Mihail devenea unul dintre cei mai bogați români (dacă nu chiar cel mai bogat), deținând zeci de mii de hectare de pământ, proprietăți în toată țara și o avere de milioane de lei, mare parte din ea acumulată din despăgubirile de la stat pentru exproprierea pământurilor prin reforma agrară din 1921. Despre el se spune că, în anii crizei economice mondiale din 1929-1933, Jean Mihail a girat statul român cu averea sa pentru o parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. Ca și tatăl său, Jean a iubit arta, acumulând în continuare bogate colecții de artă universală.

La moartea sa, neavând succesori, averea lui Jean Mihail, ce includea terenuri și proprietăți, 30 milioane de lei numerar și alte 950 de milioane în efective și acțiuni depuse la diverse bănci, a revenit statului. Testamentul lui Jean Mihail prevedea înființarea unei fundații culturale care să-i poarte numele prin care să i se lichideze averea, iar terenurile să fie vândute către țărani, iar banii obținuți să fie folosiți pentru înființarea de școli, cămine culturale, biblioteci la sate, o școală cu profil agronomic la Craiova, o maternitate model, și pentru dota fetelor sărace. Fundația “Jean Mihail” a fost înființată la 1 septembrie 1936 și administrată de executorul testamentar dr. Constatin Angelescu (prim ministru al României între 30 decembrie 1933 și 3 ianuarie 1934), care și-a dorit ca palatul de la Craiova să găzduiască un muzeu de artă în care să se regăsească vastele colecții de tablouri și monede ale lui Jean Mihail. Începutul celui de-al Doilea Război Mondial și ulterioara ocupație sovietică au afectat activitatea fundației, care a fost desființată în 1948. Până atunci, însă, mare parte din mobilierul de valoare din Palatul Jean Mihail fusese mutat la București, la conacele de la diferite moșii sau furat, iar averea acestuia, risipită.

Mai mult pe http://www.monumenteoltenia.ro/palatul-jean-mihail-craiova/

Palatul Jean Mihail din Craiova

| Locuri |